vineri, 6 mai 2011

Doamne, Dumnezeule !

Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.

As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.

As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina.

As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm.

As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.

—>
Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare.

As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii.

As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor…

Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata… N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc.

As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.

Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc!

Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea.

Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii…

Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada.

Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.

Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice.

Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti.Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau.

Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe.

Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit.

Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune “te iubesc”si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii. Intotdeauna exista ziua !

miercuri, 4 mai 2011

Hai sa va spun eu cum e cu suceala femeilor !

Cand se marita prima data femeia, parintii o sfatuiesc:
-Draga noastra fata, ia-l pe asta ca-i baiat bun, e muncitor si o sa va faceti voi daca munciti la fel ca noi tot ce vreti in viata!
Si fata-l ia si ajunge sa munceasca din greu iar colegele, anturajul si prietenele incep barfa:
-Ai auzit de Popeasca? Si-a gasit pe unu' mare patron sau manager, el muncestwe de dimineata pana seara si ea sta acasa ca o belfera.
Atunci femeia noastra se suceste intaiasi data si isi gaseste si ea un barosan, acum sta si ea acasa, dar cercul ei de prietene o imbie pe femeia noastra:
-Ai auzit de prietena noastra Georgeasca? Stii ca noi suntem singure singurele toata ziua, ne asteptam sotii manageri care muncesc de diminerata pana seara iar seara vin acasa si incep sa ne impuie capu cu problemele lor! Ei bine, Georgeasca si-a gasit un nabab un miliardar care sta toata ziulica acasa, o duce in croaziere, calatorii si  concedii 12 luni pe an, non stop e o distractie pe capul lor pe cand noi, amaratele ii asteptam pe fraierii astia care nu s-au priceput si ei sa faca bani fara sa se mai duca la munca !
Si uite asa, femeia noastra incepe iar sa-si caute loc de suceala si isi gaseste si ea un nabab.
Dar din pacate in noul ei anturaj de prietene iar se gaseste una care nu-i multumita:
-Draga eu nu mai suport, toata ziua pe drumuri, nu am timp si eu de o clipa de intimitate, de singuratate, de timp de meditatie ! Toata ziua cat este de lunga, asta sta pe capul meu si hai sa mergem colo, hai sa mergem dincolo, am fost prin toate colturile lumii, nu mai pot, m-am saturat ! Il parasesc pe bosorogul asta, gata, am stat destul cu el, i-am suportat destul faptul ca ma sufoca zilnic, vreau sa fiu singura si independenta! Cu banii care-i iau dupa divort, traiesc linistita toata viata!
Si iata cum femeia noastra mai face o penultima suceala!
De ce penultima? Pai pentru ca ultima suceala este aia cand se duce pe ultimul drum, femeia noasrtra,....
Vedeti dar ce o face pe femeie (pe unele doar) sa evolueze? ANTURAJUL SI BARFA!
Daca v-a placut zambiti, daca nu, va rog sa nu ma injurati prea tare!
Eu oricum iau viata ca pe un zambet pe 8 mm....:-)))=

marți, 3 mai 2011

Basescu- Tarani -Bodega!

Ieri, base cel derbedeu,
A iesit la tevereu!
Tare mult l-a deranjat,
Taranii ce stau al sfat,

La bodegi si nu muncesc,
Beau de sting si doar cersesc!
In loc sa munceasca tare,
Se -mbulzesc la ajutoare!

Tembel chior, tu ai habar,
Cum bagi plugu-n orice ar?
Ai habar, sau stii tu oare,
Cat costa sa sapi hectare?

Crezi ca plugu' singur poate,
Sa-ti dea sa mananci bucate?
Stii tu chior, hot si tampit,
Cati de munca s-au spetit,

Ca tu sa bagi tu pe sub bot?
Sigur nu, ca esti mare idiot,
Tu esti mardoi- hot matelot !
Stii sa dai doar pumni in bot!




Esti tampit de crezi traian,
Ca bagi plugu far' un ban!
Plugu costa milioane,
Le dai tu banuti, traiane?

Este greu pan' vinzi tomata,
Nu-i simplu ca inghetata!
Nu ma mir ca te-ai pripit,
Stiu ca esti mare tampit !

De veseli ce suntem, ne-am pus scutu' la Deveselu!

De', "vesela" romanie,
Are acum rachete o mie!
Puse acolo ca sa fie,
Sa fim si noi,... "tinta vie"!

Ne-o cam trece veselia,
Cand se va zburli Rusia !
Cand o creste pret la gaze,
Ne-om hlizi ca niste loaze!

Cand rusii ne-or spune: Ete,
Faceti focu' cu rachete!
Cand va ustura ficatii,
Sa va ajute aliatii !

Vreti sistem antiracheta?
Pentru gaze faceti cheta!
Cand va trece fudulia,
Va-ncalziti cu... "veselia"!

luni, 2 mai 2011

Sergenţii... (după Vasile Alecsandri)!


Pe drumul de costisa ce duce catre NATO,
In gandul lui sergentul zicea c-a-mbulinat-o!
De-o fi sa sune goarna, sa plece la razboi,
Ca-i sunt dotati colegii, cu pusti din doi in doi !
Acesti pifani destoinici, marsaluind cuminti,
Precum odinioara, parintii de parinti!
În salopete rupte, de să le plângi de milă,
Tanchiştii, trei la număr, târăsc de o şenilă
Ce-o descălţase tancul departe de cazarmă,
La nicio oră după ieşirea la alarmă,
Artileriştii-înjură în timp ce, la fălcele,
Se-nhamă, să urnească un tun din alea grele!

Din urmă, două MIG-uri tractate-s la teren,
Că-n rezervor, se pare, n-au strop de kerosen,
Pe fluviu, în amonte de Giurgiu, abia trec
Trei torpiloare trase spre NATO, la edec,
De marinarii care n-au mai ieşit în larg
De când avea şi stemă drapelul, pe catarg,
Fanfara, încropită dintr-un tambur major
Şi-un trompetist, dă semnul s-o ia mai la picior,
Căci, într-un punct strategic (ce doar pe hărţi există!),
Vrea premierul Oastea s-o treacă în revistă.

Apare premierul, semeţ ca un pandur,
Privind spre militarii de foame rupţi în cur
Şi inima în pieptu-i bătea, mai să i-l spargă,
Văzând pe Gabi Oprea pe o mârţoagă şargă
Şi mult se minunează şi nici că-i vine-a crede
Când stele, cu toptanul, pe umerii lui vede,
Cascheta-i era spartă, tunica descusută
Şi-avea mai scurţi nădragii cu douăşcinci la sută,
Lăsând în văzul lumii o gheată scâlciată,
Dar fruntea lui teşită părea încoronată
Cu străluciri de stele primite de pomană,
În scurta-i carieră, de-acest distins Izmană,
Căci bietul om, slab, palid, abia mai poate duce
Opt stele ce, pe umeri, ca soarele străluce.
Se miră Cabinetul, iar premierul, bravul,
Se-nclină la ministru (precum îi e năravul)
Şi-i zice cu blândeţe: „De unde vii, Găbiţă?”
„Vin tocmai de la Şefu`.” „Şi cum e dânsul? „Criţă.”
„Dar aste stele multe, cum, cine ţi le-a dat?”
„Chiar şeful dumitale, doar nu le-oi fi furat.”
„Şi pentru care fapte?” „Ştiu eu... Cică drept plată
Că am trădat partidul, dar asta prima dată,
Şi am venit la dânsul, cu trădători, cu tot.”
„Dar ce rang ai, Găbiţă?” „Am rang de... mafiot!”

... Discursul de rigoare sfârşindu-l, premierul
Dă încă o dovadă că nu-i lipseşte flerul,
Făcând el spre miniştri un semn cât mai discret,
De-o parte-i şi de alta, întregul Cabinet
Zâmbeşte, la comandă, şi dau toţi cu piciorul
În Oastea umilită, precum întreg poporul...

Peneş cu arcanul
Pentru conformitate,
Colonel (r.) Ilie Bâtcă